Viata nu e cinstita

Nu cu fraierii ca mine si multi dintre prietenii mei.
La TV, la niste stiri pe realitatea, o tanti povestea foarte zambareata despre cum se distreaza tineriii zilele astea. Mamaia, statiune scumpa, cu cluburi si discoteci de fitze. Tinerilor le put celelalte locatii de la malul marii, asa ca restul plajelor sunt pline de babalaci si familii cu copii mici, care nu au aflat inca de Bulgaria (unde, da, e mai ieftin si mult mai fain ca la noi. m-as duce oricand).
In fine, mare stire, intr-unul din cluburi, aseara cineva a cumparat o sticla de sampanie de 15 mii de euro. Cinci-spre-ze-ce mii de euro fratilor. Da, de banii aia poti sa iti iei masina sau chiar sa incepi sa construiesti o casa. Altii aleg sa ii dea pe un litru de bautura veche de vreo 20 ani, dupa care vor continua probabil cu un Bergenbier. Prietenii stiu de ce.
Mda. Asta fac tinerii merituosi ai patriei, tocmai scapati de bac. Aia care au dat zeci de milioane lunar pe meditatii, pentru a mai da cateva sute de euro la examene. Si noi ce facem? Noi, astia care am „pierdut” (desi incep sa mi se para in plus ghilimelele) o groaza de timp invatand, ne-am facut griji, am avut crize de isterie si tot tacamul. Noi stam frumos acasa si invatam. Fiindca asa ne-am obisnuit.
Acum, sa fiu sincera, nu pot sa nu ii invidiez putin pe pustii petrecareti de la mare. Nu pentru bani sau pentru cat de usor obtin ce vor, ci pur si simplu pentru ca sunt acolo. Visez si eu ca sunt la mare, pe o plaja oarecare. Vreau sa lenevesc pe nisip, cu o cola rece de o parte, cu tine de cealalta si sa nu aud decat marea, pescarusii si pe tine fredonand obsesiv o melodie care in final ajunge sa imi placa. Dar astea sunt visele mele si atat, carora imi place sa ma abandonez in lipsa unei realitati substituente.
Urmatoarea stire era legata de procentul urias care reprezenta analfabetismul in Romania. Era ceva in jur de 53%, ceea ce mi se pare inspaimantator. Si in timp ce tanti povestea de statisticile astea si cat de prosti sunt copiii romani, ghiciti ce imagini erau date la TV. O filmare de la binecunoscutul Colegiu National Sf. Sava. Va mira? Pentru a salva cat de cat faptul ca nu dispun de materiale, au „blured” (cineva sa imi zica termenul in romana, am lapsus) imaginea. Desi eu am reusit destul de usor sa imi recunosc cativa colegi de la proba orala.
Am lungit prea mult vorba. Ma asteapta vreo 40 de eseuri de admitere la care nu am idee ce sa scriu si un roman siropos. 4 facultati, 3 examene, multi bani pentru niste hartoage, nervi, caldura, atmosfera cel putin neplacuta acasa si mult dor de mare. Sau doar dor de duca. Viata e dreapta cu prostii. Correct me if I’m wrong.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s