Sâmbătă seara, foarte departe de meleagurile cunoscute mie, am fost la un concert. În Hala. Sub forma unui eveniment caritabil au cântat Go to Berlin, The Amsterdams şi Kumm.
Probabil că nu ar fi indicat să încep prin a spune că Hala este un loc nasol. Pentru că nu e. Doar că mi se pare inadmisibil ca un spaţiu atât de mare să fie pe o zecime ocupat, cu artişti şi staff cu tot într-o sâmbătă seara. În fond, intrarea a fost doar 25 lei, pentru 3 concerte şi un afterparty cu Gojira. Şi dacă asta nu pare suficient să te mişti din faţa calculatorului într-o sâmbătă seară, atunci poate gândul că banii ăia vor ajuta pe cineva ar putea servi drept motivaţie. Se pare că nu.
Ultimul concert Go to Berlin la care am fost a reuşit să adune un B52 plin. Curios, pentru că aici nici nu ştiu dacă a fost cineva mai aproape de scenă care măcar să se bălăngăne de pe un picior pe altul. Ei cântă fain şi au cântat aşa până la sfârşit, în condiţiile date. Mi s-a părut puţin trist când mi-am dat seama că probabil sunt cam singura persoană din tot clubul care ştie ceva versuri şi nu e neapărat o fană.
Amsterdams au strâns multă lume, păstrând proporţiile. Erau câţiva tipi pe care i-am văzut şi la concertul din Lăptărie şi alte feţe cunoscute care apar cam la toate concertele. Amsterdams au cântat cam puţin pentru gustul meu. Mă aşteptam şi la un White Winter Hymnal, mai ales că le adusesem oul înapoi. În rest au sunat bine, cum ne-au obişnuit, au fost energici şi, o chestie pentru care îi apreciez, nu s-au cărat după concert, ci au stat şi la Gojira şi au dansat. Respect.
După ei a urcat un nenea pe scenă care ne-a zis să licităm pentru nişte fotografii care erau puse pe acolo. Ok, putem face asta… Licitaţia începe de la 60 lei. Pardon, ce?! E destul de evident că nu s-a îmbulzit lumea să liciteze, mai ales că toţi aşteptau concertul următor. Până la urmă până şi nenea şi-a dat seama că pierde timpul şi i-a lăsat pe Kumm să cânte.
Kumm au început cu o probă de sunet, care a mai salvat ceva din ruşinea sunetistului din Hala, despre care bănuiesc că fie e surd, fie nu are nicio tangenţă cu muzica şi concertele, fie toate la un loc. Mai ales că jumate de concert, clapa nu s-a auzit deloc şi saxofonul era foarte încet.
Băieţii de la Kumm cântă foarte frumos şi ţi-e mai mare dragul să fii în primele rânduri la un concert de-al lor, atunci când chiar există acele prime rânduri, şi nu doar o mână de oameni. Nici aici nu pricep de ce a fost atât de puţină lume. Nu pot fi de acord nici cu reacţia lor: ne-au făcut nouă observaţie că suntem puţini. Păi, da, dar noi am venit, nu? Aşa că a fost un concert puţin tensionat din partea lor, foarte puţin interactiv.
Au cântat melodiile noi pe care nu ştiu cum le cheamă, dar care parcă nu sunt stilul lor cu care ne-am obişnuit, ci mai degrabă înspre indie. Oricum, foarte faine. Încă nu au scos Kumm melodie care să nu-mi placă.
Mi s-a părut cam sec că au plecat după concert. L-am mai văzut pe Cătă pe acolo vreo 20 minute, dar atât.
Gojira m-a surprins plăcut. Pare un tip foarte simpatic şi amuzant. A mixat foarte fain şi cred că mi-a câştigat simpatia prin 2 melodii Nirvana.
În altă ordine de idei, nu ştiu câţi bani au reuşit să strângă pentru Raluca. Ar fi fost mult mai eficient probabil să facă 2 concerte în locaţii gen Lăptărie/ Control/ B52, unul cu Go to Berlin şi Amsterdams, iar altul doar cu Kumm. Dar aici trebuie să şi ştii câte ceva despre trupe şi că nu merg amestecate oricum. Şi că poate nu toţi fanii sunt dispuşi să vină tocmai pe Mihai Bravu (decât în centru) pentru concert.
Şi în cu totul altă ordine de idei, the Amsterdams lansează album pe 22 mai. Voi mai aminti despre asta pe blog mai încolo. Şi dacă ştiţi de Indie Rock Playlists, o să fiţi probabil la fel de încântaţi ca mine să aflaţi că sunt şi ei acolo, pe luna aprilie. O găsiţi pentru download aici (torrent).
a plus tard crocodile 