M-am făcut mare, mă!

Pe 16 aprilie, undeva la prânz, mai toate lucrurile mele erau îndesate în cutii, pungi şi saci de gunoi. Toată viaţa mea încăpea destul de generos în două maşini care tocmai părăseau Strada Chemării, îndreptându-se către Calea Victoriei. Dintr-un etaj generos de vilă, atent supravegheat de părinţi, m-am mutat, în final, într-o garsonieră drăguţă, întâmplător situată în mijlocul celor mai dragi oameni de atunci.

M-am băgat în ceva care mă depășea din toate punctele de vedere. Emoțional vorbind, eram departe de a fi pregătită să stau singură tot timpul, dincolo de bravările mele. Financiar, chiria și cheltuielile obligatorii îmi cotonogeau orice planuri cât de cât mai îndrăznețe, cum ar fi mâncatul de 2 ori pe zi. Am crezut că o să fug. Nu din teamă de singurătate, nici măcar dintr-un temei raţional. Am crezut că o să inventez o poveste despre cum mă duc să salvez pisoii tărcați dintr-o țară îndepărtată, orice, numai să nu recunosc că m-am pripit. Să mă întorc cu coada între picioare la poarta părinţilor şi să-i rog să mă mai ţină în cuib o vreme.

Doar că îmi doream prea mult asta, de prea mult timp. Aşa că am stat. Când a trebuit să înfrunt primele nopţi de singurătate, am lăsat muzica să îmi ţină de urât până în zori. Din fericire, n-au fost prea multe, iar în scurt timp am învăţat să nu mă mai deranjeze orice trosnit din toiul nopţii. Am învăţat să savurez serile de după muncă, atunci când intru pe uşă şi-mi azvârl geanta într-un colţ şi corpul în altul, şi zac în linişte câteva minute. Apoi dimineţile leneşe de weekend, când singurele priviri dojenitoare vin din inevitabila oglindă, nu dintr-o pereche de ochi dezamăgiţi. M-am bucurat să nu mai fiu nevoită să-mi explic fiecare mişcare, fiecare zumzet de telefon, fiecare lipsă de chef. Poate că nu sunt mai fericită, dar în mod sigur mi-am cumpărat o linişte interioară pe care dincolo n-aş fi putut să o obţin, cu toată bunăvoinţa din lume.

Bine, ce spun eu aici nu e nimic nou pentru mai nimeni. De fapt, nici nu e atât de dramatic pe cât îmi imaginam. În final, părinţii înţeleg (sper!) că n-am fugit de ei, ci de persoana mult prea obosită, mult prea frustrată şi mult prea inhibată în care mă transformam locuind sub acelaşi acoperiş cu ei. Şi e un sentiment interesant să vezi cum, la numai o săptămână după salariu, rămâi cu câţiva bani care se duc fie pe o răceală neaşteptată, fie pe o nesăbuinţă lacomă pe-un site de cumpărături online. Dar, cumva, chiar şi când cardul ajunge să atârne mult prea uşor, iar nopţile rămân nedormite de griji şi muncă în plus, cumva, merită. E prima oară când mă uit în jur şi-mi pot spune hotărât, printre sughiţuri de foame (glumesc), că eu am făcut asta. Singură. Şi, pentru câteva minute, sunt mândră de mine. Cumva, toată chestia asta merită.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în povesti și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la M-am făcut mare, mă!

  1. x zice:

    it’s called growing up

  2. Deh, unele costuri trebuie platite si poate ca merita, ceea ce numai tu sti. Ca mai sunt si alte costuri, asta este. Ceea ce e bine de stiut, este ca la un capat al drumului al cautarilor (experimentale!? se afla fluiditatea unui sine care se schimba mereu in identitatea sa, ceea ce, uneori, oboseste si atunci, e bine de stiut, exista un reper, un sprijin continuu disponibil. Fa-ti albia ta, dar, la nevoie, nu neglija izvoarele: da-le bucuria rostului, caci ape din ape si bucurii din bucurii se fac.

  3. leilana zice:

    I would love to do that as well, atâta doar că nu mă încântă ideea de stat cu chirie şi sunt prea comodă să renunţ la mesele gătite de mama. Ştiu, sunt o lepră.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s